Uitam si totul e in trecut.

Poate am mai spus-o si in alte postari, dar nu-i nimic daca ma repet. Imi este dor de prietenele mele. De toate. Incepind cu alea cu care vorbesc aproape zilnic pe net si termind cu alea care abia de mi-au trimis un mesaj de felicitare de ziua mea. Nu-i nimic. Nu toate prieteniile sunt sortite unei vieti vesnice. As putea chiar spune ca sunt foarte rare. Dar asta e, vina cui o fi? Nu stiu ... Si nici nu vreau sa stiu, daca e a mea? :D In fine, ideea era ca uneori simt nevoia sa petrec timp anume cu unele dintre ele, vreau sa discutam, sa ridem, sa povestim din trecut, dar si din prezent, sa mincam vreo prajitura, sa fim sincere ...