Timpul mi-a luat de linga mine cele mai bune prietene. Nu prea stiu bine daca au fost cele mai bune, pentru ca pina la urma viata este inainte iar eu sunt tinara. Cu cit mai mult pasesc inspre viitor, ajung la cuvintele mamei mele. In viata asta ai doar un singur prieten - pina la casatorie este mama, dupa casatorie este sotul. Nicio prietena nu-l inlocuieste. Si asa si este, cel putin in cazul meu.
E interesanta viata asta, cum se invirte, cum se schimba. Vreau sa spun ca de azi inainte imi vad de treaba mea. Am inceput o viata noua alaturi de oameni noi - oameni minunati. Cred ca imi voi acoperi ochii si voi uita de remuscarile pe care le am uneori. Am s-o spun pe de-a dreptul - m-am saturat sa fiu sunata doar atunci cind cineva are nevoie doar de ajutorul meu si m-am saturat sa sun doar eu ca sa ne mai intilnim.
Deseori ma intreb de ce m-am obisnuit sa pun totul la suflet. Dar totul este cu masura. Cite as mai avea de spus ... pentru fiecare am cite ceva in parte ...
Cu totii suntem ocupati, grabiti, dar sa-mi spuneti si mie daca cineva dintre voi este fericita? Care dintre voi si-a gasit linistea si acel loc potrivit din care sa nu mai vrea sa plece? Si normal ca intrebare ramine fara raspuns, pentru ca persoanele care ar trebui sa raspunda le ea nici macar nu stiu de blogul asta.
Eu sunt ... eu am gasit.
1. 
