Ce se-ntimpla?!

Desi nu prea imi place sa discut politica, astazi am sa fac o mica exceptie. Vreau sa-mi impartasesc indignarea fata de rezultatele alegerilor din 28 noiembrie. Trebuie sa recunosc ca niciodata nu am mai vazut atit de multi oameni la sectiile de votare. Am stat la coada ca sa votez! Toate spoturile publicitare cu Valera si-au facut efectul :D Bravo!

Totusi ...

Cum se face ca nu putem depasi acest hop? Cum se face ca oamenii sunt in continuare orbiti de comunisti? Oare este atit de greu sa te mai informezi un pic si sa te uiti si la alte posturi de televiziune inafara de NIT?  Cum sa faci sa arati tuturor batrinilor ca comunismul nu mai este ceea ce a fost odata, cirnatul nicicind nu va mai costa citeva copeici, si nici piinea?

In 8 ani de zile nu au facut nimic bun in tara ... de ce cetatenii le dau crezare promisiunilor desarte? Nu pot sa inteleg. Mai oameni buni, ce este in capul vostru? Hai ca batrinii sunt batrini (chiar daca ai mei bunici nu sunt comunisti) dar tinerii? Tinerii la ce se gindesc? Iar rusii se tem de liberali -„ea boiusi esli k vlasti pridut liberalî – oni zastaveat uciti rumînskii!” Ce prostie !!!!! 


Trezeste-te poporule!

Care se simte cu musca pe caciula? Cine a votat comunismul? :(

YES LA VOT!

Eu deja am fost sa votez . Dar TU?!

Leapsa de la Mara.

1. Cind ai simtit ca parintii tai au fost cu adevarat mindri de tine?
    Consider ca orice parinte este mindru de copilul lui, anume pentru asta - ca este copilul lui. Daca majoritatea parintilor isi lauda copii la orice pas, ai mei nu sunt asa. Nicidata nu am auzit sa spuna cuiva ca ar fi mindri de mine, dar totusi eu simt :) Ultima data am simtit ca sunt mindri cind le-am dat de stire ca mi-am gasit de lucru, singura, fara pile si fara ajutorul nimanui. Pina si eu ma mindresc cu asta :))))

2. Pe cine ai dezamagit cel mai tare?
    Hmmm, aici cred ca este vorba la fel, despre parinti. Dat fiind faptul ca sunt foarte atasata de ei, ca orice copil, ma stradui sa fac asa ca sa nu-i dezamagesc, dar nu intotdeauna mi se primeste. Cred ca sunt ei un pic dezamagiti ca nu am ramas in Bucuresti, dar sper ca acest fapt o sa se compenseze cu timpul, pentru ca vor observa ca si acasa pot fi fericita.

3. La ce esti cel/cea mai bun/a, ce stii sa faci cel mai bine decit oamenii pe care ii cunsoti personal?
    Ha, aici chiar nu stiu [-(, dar am sa ma leg de contabilitate, ma descurc foarte bine, cel putin ma descurcam. Pacat ca nu mi-am gasit un job in acest domeniu :(.

4. Ce crezi ca este cel mai enervat la tine, in ochii celor dragi?
    Stiu sigur ca ii deranjeaza enorm incapatinarea mea si faptul ca ma supar de la orice.

5. Care este lucrul cel mai groaznic pe care l-ar face pentru bani?
    Buna intrebare ... nu stiu, sunt mai multe lucruri pe care le-as considera groaznice din acest punct de vedere, unul dintre care ar fi casatoria pentru bani.

6. Care crezi ca este cea mai importanta calitate pe care ai mostenit-o de la parintii tai?
    Calitatile unui bun detectiv? =))))

7. Cind ai simtit ca ai aratat cel mai bine din toata viata ta?
    Cel mai bine am aratat in clasa a 11-a cind aveam 48 de kilograme :D:D, dar trebuie sa spun ca de obicei arat bine atunci cind radiez de fericire si sunt impacata cu mine.

8. Care este cel mai prost om pe care il cunosti?
    Multi am cunoscut, incepind cu comportamentul si terminind cu modul lor de a gindi. As avea un exemplu la care sa ma refer, dar aici, pe blog, prefer sa ma abtin :))

9. Care este sunetul care te enerveaza cel mai tare?
    Sunetul care se aude cind scrie cineva cu creionul pe foaie :-S Sau cu creta pe tabla :(( Uffff ... numai imi imaginez si mi se face pielea gaina.

10. La ce eveniment din viata ta ai fost cel mai emotionat/a?
      Cind mi s-a adresat intrebarea cea mare :">

11. Care ar fi singurul lucru pe care ti-ar placea sa-l furi (fiind singura sansa de al avea)?
      Nu obisnuiesc sa fur :)) dar mi-ar placea sa mai merg in Careffour cu I. si sa mai furam ciocolate ca pe vremuri :))))

12. Care a fost cel mai stinjenitor moment din viata ta?
      Au fost mai multe, dar nu intr-atit de stinjenitoare, se putea si mai rau :|

13. In fata cui te simti cel mai pierdut, emotionat, blocat?
      Nu am idee, probabil este mama soacra, dar aceasta este acum la moment, dupa o sa-mi treaca :D

14. Cind a fost cel mai greu sa spui adevarul?
      De fiecare data imi este greu sa-l spun, asa ca mai bine nu il spun deloc :)))))

15. Ce-ai vrea sa schimbi cel mai tare in viata ta?
      "Nemultumitorului i se ia darul", tata imi sune mereu. Zic multumesc pentru ce mi-a adus viata. Am destule si nu vreau sa ma pling.

16. Cu cine vorbesti cel mai des despre sex?
      Cu EL. Cu cine altcineva? ... desi chiar nu se atinge acest subiect atit de des.

17. Ce nu i-ai putea ierta niciodata omului pe care il iubesti?
       Am sa raspund asa cum ar face orice femei - infidelitatea si bataia. Dar cine stie ... multe femei inchid ochii si la asta, nu ca eu as fi una dintre ele.

18. Ce calitate a jumatatii tale de viata iti este cea mai draga?
      Toate! De fapt am scris deja pe blog doua liste a cite 100 de motive in care sigur se va gasi rapsunsul la aceasta intrebare.

19. Care a fost jucaria ta preferata in copilarie?
      Copilaria noastra nu fost plina de jucarii, dupa cite imi amintesc. Asa erau timpurile, cu deficite. Dar stiu sigur ca primisem de Anul Nou o papusa din aia care plingea cind ii scoteai biberonul din gura. Probabil aia si era preferata mea :D Imi mai placea si Lego ala rosu din care construiam :D

20. Pe cine te bazezi daca ti se intimpla vreo nenorocire?
      Pe familie si pe viitorul sot :D

21. Pe cine simti cel mai tare nevoia sa protejezi?
      Aici nu stiu ce sa zic, daca as avea un copil sigur el ar fi acela pe care l-as proteja, dar asa chiar nu stiu ... Pe cei care au nevoie si imi sta si mie in puteri s-o fac, cred.

22. Care este domeniul despre care ai vrea sa stii mai multe?
      Culinarie :D

23. Cine-ti lipseste cel mai tare in acest moment?
      O prietena ...

24. In ce privinta crezi ca esti cel mai putin inteles?
      Depinde in ochii cui. Unii nu ma inteleg de ce refuz sa maninc seara, cum este mama de exemplu, altii nu inteleg de ce nu imi place sa servesc si eu o bautura alcoolica, cineva nu intelege altceva ...

25. Care este cel mai frumos cuvint din limba ta?
      DOR

26. Unde te simti cel mai in siguranta?
      La el in brate.

27. Care este cel mai frumos compliment care ti s-a facut vreodata?
      "Imi plac otkrivalshile tale" :))))))))))))

28. Care este persoana care te face sa rizi, sa te simti relaxata?
      Omul de linga mine si copii mici.

29. Pentru ce te rogi cel mai des?
      Pentru sanatate si liniste sufleteasca.

30. Cine te-a influentat cel mai mult pina acum?
      Familia, Bucurestiul, Hirlaul si persoana cea mai draga sufletului meu.

31. Care a fost primul tau vis impinit?
      Sa ajung sa invat la facultatea aia, care pina la urma nu s-a adeverit sa fie asa cum visam eu, din pacate ...

32. In ce an al vietii tale ai simtit ca te-ai schimbat cel mai mult?
      2009-2010.

Vreau sa-i multumesc Marei pentru aceasta leapsa :) Intrebarile mi-au dat emotii pentru ca sunt foarte personale :D Dar sper ca m-am descurcat. Si acum o dau mai departe tuturor celor care se regasesc in blogroll-ul meu. Nu va rusinati :D Indrazniti!
  

Dear Me, you've got a letter.

De multe ori m-am gindit la ce as avea sa-mi spun mie - cea de azi si cea de ieri.
Probabil uneori imi este greu sa gasesc acele cuvinte pentru ca nu vreau sa fiu cruda cu propria mea persoana. Dar daca ma gindesc mai bine, Eu - cea din trecut as fi meritat vreo doua vorbe "de bine" sau vreo palma, doua, trei ... Mi-ar fi greu sa vorbesc cu mine, cea din trecut, totusi i-as adresa niste intrebari, i-as da niste sfaturi ... i-as spune ca viata este frumoasa atunci cind inveti sa te rupi de tot ceea ce nu este bine,
as lua-o de o mina si i-as arata cum arata viitorul (prezentul de acum) pentru a nu se mai lega de ceva ce nu mai exista atunci. 

Acestea fiind spuse in introducere, am sa continui cu leapsa pe care am zarit-o la Andera :) Am gasit-o destul de interesanta, fata de toate celelalte unde intrebarile citeodata nici sens nu au. Deci, eu - cea de azi trebuie sa scriu o scrisoare adresata mie, cea din trecut. Nu stiu daca ma voi descurca dar am sa incerc. 

<< Draga N., iti scriu din prezent. 
Vreau sa-ti spun ca acum la mine totul este bine, sunt fericita, 
nu pling asa des ... acum merg pe acel drum pe care il tot cauti si tu. 
Nu se merita sa te mai stresezi atit. 
Nervii te-as ruga sa ti-i lasi deoparte pentru ca deja am citeva fire de par alb in cap si niciodata nu am vrut sa ajung sa mi-l vopsesc. Stai mai putin pe net caci in viitor vei avea tot timpul din lume, uite acum sunt la munca si sunt toata ziua cu ochii in calculator ... Am deja familie ... stiu, nu ma crezi, pentru ca daca imi zicea si mie cineva cu vreo 2 ani in urma, nu aveam sa cred :) 
Cred ca am multe de spus, dar oare se merita? Mult mai important imi este prezentul si viitorul decit Tu, aia din trecut. Multumesc pentru ca ai ramas acolo, in Bucuresti ... eu ma simt mai bine aici. Mai stii? Traiesc ... >>


Daca este cineva aici care ar avea ceva sa-i spuna propriei sale persoane din trecut, este liber s-o faca. Sincer, eu ma simt mai bine acum :D

Lanterna magica din copilarie.

Azi dimineata cind m-am trezit lumina nu era, respectiv nici apa. M-am uitat pe geam si in partea cealalata a orasului se vedeau lumini. Cine stie ce s-o fi intimplat. De obicei daca fulgera un pic se ia curentul, daca ploua se ia, daca are loc vreun accident si cineva se loveste de vreun stilp, iarasi nu avem parte de lumina :)). Dar asta se intimpla rar deja. Am luat micul dejun cu luminarea pe masa, caci nici afara nu era prea luminos incit sa vedem ceva.

Asa pe intuneric, mi-am aduc aminte de niste perioade mai grele din trecut :) Cind eram mai mici, nu mai stiu citi ani aveam, exista un program fix de lumina. De la 3 pina pe la 7 stateam asa fara curent electric. Vara ca vara, dar iarna cind la 5 este intuneric deja, era foarte aiurea. Cica asta se intimpla pentru ca statul vroia sa economiseasca. In consecinta, sufeream noi. Cite bocete am mai tras ca nu puteam urmari desenele meu preferat de la ora 4 - Dragon Ball. Si parca si acuma vad cum pe la 5, cind veneau toti de la lucru, ne adunam la bunica, dar nu stateam in jurul lumanarii :D Aveam un aparat din ala special care avea lanterna, radio si loc pentru casete. Noi aveam grija ca aceasta sa stea la incarcat toata ziua iar cind se lua curentul aveam si lumina si muzica :D Uite asa ... ce vremuri ...

Cine a spus ca inainte erau vremuri bune?! Eu as zice ca vremurile bune abia acuma se incep.

Shopping-ul este mai ieftin decit un psihiatru!

Nu sunt o shopaholic. Dar in mintea mea am si eu anumite lucruri pe care as fi vrut sa mi le cumpar, pur si simplu niciodata nu am avut ocazia - ba nu aveam bani, ba nu dispuneam de timp,daca apareau banii nu mai gaseam acel ceva asa ca sa-mi placa :)) si tot asa. Citeva dintre lucrurile pe care mereu mi le-am dorit si inca nu le am in garderoba sunt: o geaca de piele gen sport, o rochita alba de vara, citeva camasi pentru munca dar sa fie colorate, macar o fusta pe care sa o pot imbraca cu cizmele, o rochita din lanita de iarna si un sarafan de blug. Si dupa cum am spus astea sunt doar citeva. Dar niciodata nu-mi mai fac curaj sa merg si mai ales sa cheltui bani pe haine. Cred ca sunt zgircita fata de mine. La fel mi se intimpla si cu cosmetica. Daca mi se termina rimelul pot sa stau mult si bine fara el, pina il primesc cadou sau ma convinge cineva sa mi-l cumpar ;)).

Si asa zgircita fiind, deseori am cutreierat magazinele dar am iesit cu miina goala de acolo. Si exista un butic in "Gemenii" in care mereu intram si cascam gura. Rochii, fustite ... de toate numai pentru fete. Of, si de fiecare data cind ieseam imi parea rau ca nu probasem nimic. Visam sa-mi cumpar cindva ceva anume din acele lucruri, de la acea vinzatoare. Si cine a zis ca visele nu se pot indeplini ?

Ieri, dupa atitea rochii probate in toate buticurile din "Gemenii", fara o alta speranta de a gasi ceva, am intrat si acolo. Prima rochie pe care am masurat-o mi-am luat-o :D Noroc de mama, ca daca nu era ea linga mine nu-mi mai cumparam nimic, era sa ramin tot cu visul la acel magazin :)))

Abia astept nunta de miine sa imbrac noua mea achizitie 8-> Iuhuhuhu ...

P.S. Si daca sincer asa de bine ma simt, mi se pare ca arat de 10 ori mai bine decit ieri dimineata cind rochita nu se afla inca in garderoba mea :))) Ciudata senzatie ...

Sa-i crezi sau sa nu-i crezi?

Saptamina asta mi-am facut o programare la un medic. Am zis ca vreau sa merg la o clinica privata, parca mai mare incredere imi inspira. Si asa am ajuns sa sun, sa ma programez intr-o dupa amiaza. Am intrebat cit costa consultatia.

"250 de lei" imi spune domnisoara Violeta de la registratura.
"Bine" imi zic, pina la urma nu este asa scump.
"In acest pret intra toata consultatie, analizele si diagnosticul" imi mai spune domnisoara.

A sosit si ziua cu pricina. Achit 250 de lei Violetei la registratura, ea imi face o fisa, imi intinde o cartela cu un numar.

"Acesta va fi numarul dvs. de inregistrare. Data viitoare cind sunati pentru a va programa nu mai spuneti numele de familie, ci acest numar". 

Iau cartela si ma conduce mai departe. Ciudat cum imi este frica de toti medicii inafara de dentisti :D Am fost calita de mica. Asta nu era dentist deci  tremuram toata pina am intrat in cabinet. Ma invita inauntru, discutam, control, analize ...

"Acum o sa mergeti la o radiografie cu ultrasunete, si dupa va intoarceti inapoi la mine. La registratura achitati 80 de lei pentru analize si inca 30 de lei pentru ultrasunete". 

Bine, am inteles, in pretul de 250 de lei de fapt nu intra tot. Achit, merg la ultrasunete, ma intorc inapoi la doamna medic.

"Analizele nu vor fi gata decit joia viitoare, dar pina atunci da-ti sa nu stam degeaba. Va dau aici un site cu niste produse de profilaxie, ajuta pentru tot, indiferent ce vor arata analizele aceste medicamente sunt foarte bune. Intrati pe site la ei si cititi mai multe, dar daca vreti va spun eu ce si cum ..." 

si scoate un pachetel cu "leacurile" despre care vorbea. Imi explica cum modul de utilizare, cite trebuie.

"Se vinde in farmacii?" o intreb.
"Nu, doar prin distribuitori". 
"Pai si cum fac rost de ele?". 
"Puteti sa luati de la mine, dar eu nu va impun, Doamne fereste, faceti cum doriti, daca vreti urmati acest tratament de profilaxie, daca nu asteptam pina joi sa vedem ce spun analizele".
"O sa mai mai gindesc, dar pina atunci imi fac o programare la dvs pentru joi, asta ar veni pe data de 11."
"Aaaa, bine atunci cum doriti, eu va astept".

 Cam asa a decurs vizita mea la medic. Si acum stau si ma gindesc. Am citit pe acel site si pare de incredere, doar ca nu aveau nimic date de contact. Pina la urma ar trebui sa apelez iarasi la doamna medic daca ma decid sa iau din alea. Dar din propriile principii, am sa astept analizele. Ei sunt platiti pentru ca sa recomande diverse produse, dar oare nu se gindesc la sanatatea pacientilor? Cum sa mai ai incredere in medicii din ziua de azi. Unii asteapta sa le dai bani pe deasupra, altii iti recomanda medicamente de care poate nu ai nevoie. In cine mai avem incredere in ziua de azi? ...

P.S. Asa numitul tratament de profilaxie pe care mi l-a propus ea costa in jur de 500-600 de lei (pe care normal ca trebuie sa ii dau ei in schimb la medicamente). Preferam mai degraba sa las banii astia la farmacie decit sa ii dau ei in miina.

Noiembrie.

Ciudat noiembrie ... ciudat de frumos. 

In octombrie ma plingeam de ploaie si strigam in gura mare ca urasc toamna, iar acum incep sa o iubesc. Soare si 18 grade de caldura ... cind am mai visat la asa timp? Este bun pentru plimbari indelungate si romantice, pentru vorbe dulci soptite la ureche, pentru regasire (nu ca m-as fi pierdut undeva), pentru o ratacire in doi undeva unde nu este lume ...

Parerea mea ... mai conteaza?

Multi ma intreaba cum ma simt in noua mea postura. Cum sa ma simt? Am primit inelul, am fost luata furata de la ai mei (asa cum spune traditia), dusa la soacra ca sa-mi puna baticul alb in cap, stau in alta casa (dar stau cu tine, asta este cu totul altceva). Traditii peste traditii, incepind cu logodna si terminind cu ultima minuta a nuntii. Eu niciodata nu am fost de partea traditiilor. Cind eram mica visam asa:

Vroiam o nunta la iarba verde in corturi din alea albe, cu scaune imbracte in alb cu mov, cu mese rotunde si multe aranjamente florale;

Visam la o cununie in aer liber;

Imi doream sa am doar o zi de nunta, fara asa numita "Cale" din a doua zi si "Zeama" care se serveste in cea de-a treia zi;

Rochia trebuia sa-mi fie simpla dar frumoasa in acelasi timp;

In vis imi invitam doar persoanele apropiate sufletului meu, fara "babaritul din sat" care sa ma vorbeasca o saptamina ca asa si pe dincolo, fara aia care "ne-au invitat si pe noi, trebuie sa-i chemam si noi pe ei";

Nunta avea sa aiba loc fara traditiile bine stiute care te tin treaz pina la 4,5 dimineata.

Visam la nunta simpla, o sarbatoare care sa ne faca fericiti, nu sa ne oboseasca intr-atit incit sa o vedem ca pe un chin, nu ca pe un motiv de bucurie.

Dar ce sa fac? Probabil visele sunt vise si nu toate pot sa decurga asa cum imi doresc eu. Moldovenii sunt moldoveni, iar eu ramin doar o simpla visatoare in propria mea lumea. Culmea este ca majoritatea fetelor vor o nunta mare ca in poveste, eu insa - nu. Nu-mi place sa ies in evidenta, nici macar in rolul de mireasa. Chiar ca sunt ciudata ...

Welcome Home, Tourist!

Probabil cei 7 ani de trai in Romania si-au spus in sfirsit cuvintul.

Ma obisnuisem sa-mi organizez viata in propriul meu fel, timpul nu-mi depinde de nimeni, eu eram stapina pe propriile mele decizii, responsabila de viitoarele consecinte ... Eu si numai eu puteam sa-mi conduc propria lume, lumea mea, pe care mi-am creat-o atita timp, lumea mea pe care am construit-o altundeva.

Daca primeam sfaturi puteam sa aleg, in a le urma, sau a ma lua dupa ale mele.
Daca vroiam imi faceam mincare, daca nu - nu, si nimeni nu ma critica ca nu maninc destul, ca nu ma alimentez normal.
Daca vroiam sa stau ore in sir la calculator, urmarind un film, nimeni nu-mi spunea ca stau prea mult.
Daca vroiam vorbeam, da nu simteam nevoia, taceam.
Daca ma simteam bine rideam, daca imi era rau plingeam, si nimeni niciodata nu mi-a reprosat ca pling de la nimic, ca pling prea mult, ca vars lacrimi degeaba.

Tot imprejur imi apartinea, timpul, decizia si liberatea.

Astazi insa mi s-au reprosat destule. Am ajuns sa fiu numita "o turista" care nu face alteva decit sa stea la hotel. Bine ... acest hotel la mine in telefon este trecut "home, sweet home" si asa va ramine. Ok, de azi inainte am sa stiu de unde plec in fiecare dimineata si unde vin in fiecare seara.

Si tu ai zis ca acasa va fi altfel, mai bine ...

Pentru noi, Femeile.

Duminica am descoperit o noua emisiune la JurnalTV. Trebuie sa recunosc ca acest post de televiziune ma surprinde placut cu avalansa de emisiuni noi. Toate sunt ok, mai ales ca abordeaza subiecte interesante.

Revenind la emisiunea care atit de mult mi-a placut, ea se numeste "Sah Mat" si este pentru femei. Nu stiu exact cit dureaza, cred ca in jur la vreo ora. Simt ca voi deveni un spectator fidel al emisiunii :D

O recomand tuturor domnisoarelor, mai ales celor care sunt pe cale de a se marita :D (o sa vedeti de ce) si doamnelor deja casatorite pentru ca acolo (cel putin la prima emisiune) ne-au informat despre diferite lucruri utile si bine de stiut pentru toate noi :D.

P.S. cine ar fi crezut ca la noi in Moldova, intr-un an de zile, televiziunea se va dezvolta intr-atit. Foarte frumos, zic eu :) Sa o tina tot asa!

Toamna in Moldova.

Ziua cea colorata.

Nu stiu de ce dar ziua de astazi mi se pare cea mai frumoasa zi din aceasta toamna.

Este perfecta  -

parca e a ploaie, dar nu ploua;

parca bate vintul dar nu l-am simtit cind am iesit din casa;

e innorat, dar e caldut;

iar de dimineata mi s-a parut ca vrea sa iasa si soarele (dar cred ca mi s-a parut doar, caci nu l-am mai vazut),

nu mai vorbesc de peisaj, asa colorat si vesel.

In sfirsit am ajuns si eu sa spun ca imi place o zi de toamna. Ciudat asa, oare ce se va intimpla? :)))

Dor.

Iubire, vino te rog mai repede acasa :(

Te astept.

Mi-i scarba ...

Niciodata nu mi-a placut politica. Pur si simplu nu este pentru mine. Dar asa se intimpla, ca la noi in Moldova, majoritatea bloggerilor abordeaza subiecte de genul. Astfel, am avut ocazia sa citesc o multime de articole, care mai de care.

Imi place ca la noi in tara mai exista si oameni care nu au ramas indiferenti la ceea ce se petrece, oameni care mai merg la votare, oameni care mai au o opinie. Majoritatea sunt tineri ... ceilalti inca se lasa amagiti si manipulati (din pacate). Unii inca mai spera la fostul URSS pe cind cirnatul costa citeva copeici si piinea la fel. Astia inca mai tinjesc dupa acea viata, cind stateai cu anii la rind ca sa-ti cumperi o masina sau un apartament si nu numai.

Inca mai exista oameni care cred ca bunicii i-au fost omorati de catre armata romana in 1942. Dar oare ei nu s-au gindit vreodata ca toti acesti bunici ai lor erau in plenul rus si au fost aranjati de catre acestia in prima linia a frontului. De aceea au fost ucisi, nu din alta cauza. Prostie moldoveneasca inca domina asupra unora, precum este acest AVRAAM (a comentat articolul), care se tot bate cu pumnul in piept ca este patriot, dar isi doreste ca limba rusa sa fie introdusa ca a doua limba de stat. Mi-i scarba de astfel de oameni. Mi-i scarba de acei moldoveni care vorbesc limba rusa de fiecare data cind apare un porc rus. Mi-i scarba cind vad cum ne injosim pentru ei.

Articol -> Rusa, a doua limbă la angajare

Animalul respectiv ... ca la el acasa.

Nu stiu daca am redat cu exactitate acele cuvinte pe care mi le-a zis.

Am iesit pe doua minute pin la baie si s-a aninat de mine. Are noroc ca parea mai in virsta ca de nu, sigur era sa i-o zic pe de-a dreptul.

Si inca mi-a si zis ca nu am cultura. Oare daca ii raspundeam in rusa eram "кулътурная"?

Interesant ... nu am stiut ca in propria mea tara, trebuie sa vorbesc rusa pentru a da dovada de cultura si de alte calitati  :)))))

P.S. sper sa nu fi scris cu greseli in limba aceasta кулътурная si chiar daca sunt greseli imi este indiferent ;) nu-i limba statului meu si nu sunt obligata sa o stiu la perfectie.

Nu mai tin minte ultima data ...

Ma simt ciudat acasa in aceasta perioada. Ieri am realizat si de ce. Nu sunt obisnuita sa petrec toamna acasa. O stergeam din gara cel tirizu la inceput de octombrie in fiecare an. Este o stare interesanta. Nu am prins demult acest anotimp pe meleagurile moldovenesti (in ultimii sapte ani).

Nu mai tin minte ultima data cind gradina lu' tata era atit de galbena, iar eu sa fug in fiecare seara si sa string mere de sub copaci. Aseara, tin sa zic, am mincat cel mai bun mar din viata mea - rosu, mare, dulce, cu gust de "acasa" . "Este atit de bun" - ii tot spuneam mamei.

Nu mai tin minte ultima dimineata de acasa in care sa ies afara si sa-mi inghete degetele si nasul. De obicei inca era clad. Frigul adevarat il prindeam la Hirletz sau mai nou la Bucuresti (dar ce frig era acolo? adica unde puteam sa-l simt, daca aveam mereu acelasi traseu - camin, metrou, facultate - nici nu aveam timp pentru a ma gindi ca e frig afara). In schimb, acasa, e altfel. Inghet cu totul.

Nu mai tin minte ultima zi in care am vazut oamenii din "rutiera" atit de grabiti la munca, inghetati si ei.

Nu mai tin minte ultima data cind am mers pe jos, in cizme si inca si pe tocuri, in Chisinau. Cred ca incep sa ma acomodez deja cu moda de aici :D Fetele daca nu sunt incaltate in ceva care sa "tocaie" nu sunt "modite".

Nu mai tin minte ... toamna acasa ... toamna in Moldova. Astazi e soare si parca nu mai sunt in vesnica depresie tomnatica. Astazi parca toamna e mai dulce, mai calda si mai plina ... plina de iubire. 

Avem un finut :D

Simbata am fost la botez. Am botezat un baietel - Daniel - foarte cumintel :D. Primul nostru botez, ce-i drept cu multe peripetii dar sa speram ca totul va fi bine. Se zice ca atunci cind primul botezat e un baiat, este spre noroc. Asa am auzit. Nu prea cunosc traditiile botezului si nu as avea multe sa relatez. Doar ca e primul nostru finut si am vrut sa-mi impartasesc gindul :">

Sa ne traiasca si sa fie sanatos! 

Hram la Colonita.

Ieri dupa lucru am aflat ca trebuie sa mergem cu familia la Colonita. Bunica e originara de acolo. Si ca in fiecare an, o sora de a ei ne-a invitat la ea sa sarbatorim. Si vreau sa spun ca acolo chiar se sarbatoreste. Daca la noi se ascund oamenii sau fug de acasa cind e ziua orasului ca sa nu primeasca oaspeti, acolo intr-adevar se pregatesc cu bucate care mai de care - carne, pesti si gaini umplute, scrumbii de vreo 2 feluri, clatite si cu brinza si cu visine, pirjoale, racituri, brinza, legume, friptura de iepure si salate cu maioneza. Astea sunt doar o parte din multimea de feluri care a fost pe masa. Si normal ca nu am gustat din toate. Nu mai vorbesc de bautura ... da cum la noi in  familie nici tata nu serveste pic de bautura, sticlele au ramas mai mult pline decit goale. A, da! Pe la sfirsit s-au pus sarmalele si sa nu uit de cele doua feluri de tort :D Foarte bogata masa.

Eu nu tin minte ai mei sa se fi gatit vreodata de hramul nostru, bunica mai are oaspeti, noi insa nu prea. Risete peste risete acolo, toti veseli, oameni fericiti, or fi avind ei grijele lor, dar ieri s-au simtit bine :)

P.S. Si vreau sa multumesc pentru primul mesaj de felicitare cu ocazia zilei mele de nastere :)))) Nici acum nu stiu de la cine l-am primit. A fost trimis ieri de pe net. Se vede ca cineva a cam socotit gresit sau a uitat data exacta a zilei mele de nastere. Anyway, ii multumesc chiar daca a ajuns mai devreme cu citeva zile :D

Let's not forget the way it started :D

Tu: Eşti din M``````?
Eu: nunu ... din I```````.
Tu: I-auzi ... coincidenţă sau nu şi eu tot de acolo.
Eu: A,da? De unde mai exact?
Tu: Str. V```````
Eu: Nush unde e asta
Tu: Păcat ... e pe partea dinspre marele râu Işnovăţ.
Eu: Asta e în bozu?
Tu: Lângă bozu. Tu pe unde?
Eu: Bunica mea vitregă trăia pe acolo ... da înveţi în Iaşi? Eu stau pe A.D.
Tu: Da ... deja al 6 an. Mai pierdut total ... zi-mi zona.
Eu: A ... Şi eu al 6 an invăţ în Ro. Lîngă biserică.
Tu: Un messenger ai?
Eu: Da liceul unde l-ai făcut?
Tu: Dacă-mi dai id îţi zic tot.
Eu: Am mess.