La fel a fost şi vineri. Am fost fericită dar nu am vrut să spun aici de ce. Cred că de frica de a nu mă bucura înainte de vreme, cine ştie ... singură nu mă înţeleg. Dar azi nu mai este vineri, şi mă gindesc că deja pot sa spun ce şi cum. În sfîrşit mi-am găsit de lucru. De la o luni încep şi mi-i frică ... că nu mă voi descurca. Mai întii, timp de o lună am o perioadă de încercare, sau practică plătită, dacă pot să o numesc aşa. Pe urmă, dacă totul e bine, o sa semnez şi contractul cu ei.La moment încă nu realizez că degrabă o să fiu angajată şi eu. Sper să mă descurc şi să fie asta ocupaţia de care aveam atâta nevoie. Şi vreau să menţionez că aici nimeni nu mi-a cerut să ştiu limba rusă la perfecţie. Nu ştiu de ce am fost printre acele două persoane pe care le-au ales ei. Dar cum se mai spune, totul ce se face se face spre bine; eu o mai spun şi altfel - totul are un rost în viaţă. Probabil cam aşa arată începutul aşa zisei cariere ale mele :) Sunt curioasă să văd ce va urma ... ca de obicei curiozitatea îşi face apariţia la mine. Ce m-aş face fară ea? Da' las' că-i bună :) mă face mai îndrăzneaţă :)))
Oameni noi, experienţă ... plăcută, sper ...
Adio şomaj ...? Pentru cît timp?
Ai scris mai sus: "Oameni noi, experienţă ... plăcută, sper ..."
RăspundețiȘtergereDeoarece ai intrat pe pagina mea, e ca si cum mi-ai devenit automat un om aproape.
Vreau sa te intreb : cum iti merge? Te-ai acomodat? Exact si eu am trecut recent prin asa perioada,doar ca in cazul meu e mai trist.Eu nicidecum nu pot trece peste anumite lucruri.
Si zi de zi am senzatia ca ma lupt cu morile de vant, ca in fiecare colectiv exista cite o ingamfata care pana nu-ti calca pe creier nu se lasa.
Sper ca tu sa fi nimerit mai bine decat mine!!!!!!!
Mara, ce pot sa zic? Asta este primul meu job si e ok. Este o firma care angajeaza oameni la lucru peste hotare (legal). In birou mai sunt doi baieti, dar nu prea avem treaba unii cu altii. Nu este stresant. Eu cred ca cel mai important este sa iti faci treaba. Eu nu prea ma bag in seama. Aici chiar nu am mult de lucru si asta inepe sa ma deranjeze. o fi bine ca stau asa? Si ma gindesc poate sa-mi caut altceva, mai motivant, si poate un salariu mai mare ... nici nu stiu ce sa cred. Sau poate salariul asta este caracteristic pentru Moldova ... parca mi-as dori altceva ...
RăspundețiȘtergereDacă mă întreba cineva anul trecut pe vremea asta, despre locul meu de muncă,aveam să mă păng de salriu... Acum însă , simt că nu totul se rezumă la bani.Da am salariu cu mult mai mare,care mă ajută să inchid gura facturilor care strigă lunar din urma mea, colectiv mare, dar totul e ca un maskarad,în realitate haită de lupi prefăcuţi, pentru şefi,doar unealtă de muncă.Şi uneori chiar îţi sugerează că ai putea fi premiat pentru că niciodată nu îndrăzneşti să-ţi iei buletin ca nu cumva să dezamăgeşti aşteptările.
RăspundețiȘtergereLa locul de muncp precedent respiram cu tot pieptul, în fiecare dimineaţă mergeam ca la sărbătoare, dar nu aveam bani cu lunile.Azi am stabil , în fiecare luna ăe card, nici un minut întârzîere, dar mă simt groaznic, aşa cum nu m-am simţit vreodată...
Aşa că cine mi-ar răsîunde: Cum e mai bine?
Ai dreptate, oricit de multi bani nu ai primi, conteaza foarte mult si colectivul. daca te maninca de pe picioare asa cum spui, e chiar groaznic, mai ales ca mai mult din jumatate de zi petrecem acolo.
RăspundețiȘtergereEu aici primesc salariul in fiecare luna. De asta nu ma pling. E o firma privata, nu este la stat, dar oricum salariul lasa de dorit. Dar mai astept ... oricum mi-au promis o marire dupa primele citeva luni de acomodare si astept cuminte :) Tin minte, profa mea de Human Resources zicea asa "sa nu va fie niciodata frica sa cautati ceva nou, sa nu va fie frica sa va d-ati demisia, la urma urmei munca trebuie sa va faca sa va simtit ok si sa va palca" . Asa gindesc si eu. Nu trebuie sa ne orpim la ceva care nu ne place. Parintii mei o viata au lucrat la stat; mama saraca a lucrat in mediu de subsol (la Milestii Mici, daca ai auzit) si chiar daca ave aun salariu ok, ea mai mult si-a stricat sanatatea acolo atit din cauza mediului de lucru cit si a persoanelor de acolo. Abia acum s-a trezit s s-a apucat de propria ei afacere. Si se simte minunat! Trebuia doar sa gasesti ce iti place sa faci ... adica sa gasim :)