Tristetea vorbeste pentru mine, iar eu am sa tac. Am sa tac pentru ca asa prefera altii sa faca - tac si nimic altceva. Vreun semn? Vreun motiv? Vreo eroare? Nu stiu, nu stiu nimic si asta ma maninca pe dinauntru. Stii cum ... asa de parca permanent iti este foame dar ti se mai ridica si un nod in gind ca sa-ti aduca aminte ca undeva acolo ceva nu este la locul lui, este in plus sau lipseste. Ce folos ca strig in sinea mea, ce folos, daca strig singura?
Dar nu-i nimic, voi avea grija sa adorm din nou cu gidurile mele pe perna mea. Acolo e bine si e liniste, nu se compara cu ceea ce se petrece in mintea mea, departe de tine.
p.s. Sunt sigura ca o sa fie bine la tine pe toate planurile. Stii cum se zice, fiecare om primeste de la viata doar ceea ce merita, iar eu sunt sigura ca tu meriti de toate, numai bune!
De fiecare data cind revin in Iasi, ma confrunt cu regrete.
Pe de o parte privesc in jur la toti elevii fericiti si imi aduc aminte de mine pe vremea aia. Chiar ieri am vazut o basarabeanca cu unghiile colorate intr-un ros aprins, iar pe una dintre ele era desanat un "18" mare, semn ca a facut 18 ani. Ea era fericita ca pleaca acasa in vacanta. Si cindva aveam si eu asa sentimente ...
Pe de alta parte simteam nevoie sa fug din Iasi cit mai repede posibil. Abia asteptam dimineata ca sa pot pleca, ca sa ma rup de o lume care din pacate sau din fericire nu-mi mai apartine, o lume pe care cindva vroiam sa o cuceresc, dar a ramas asa pe miina altora, care poate au un viitor acolo. In Iasi, pe Copou, de fiecare data ma zbat intre doua stari complet opuse - fericirea ca nu mai sunt acolo si tristetea ca m-am dus. Care o fi mai puternica nu stiu ... Si nici nu vreau sa aflu. Daca imi pare rau si mai tare?
Cum n-ar fi fost, viata merge mai departe si eu de miina cu ea >:D<
Pina una alta imi place melodia asta si cind o aud chiar ma trage la dans :)))
Chiar daca bloggereala este una dintre activitatile mele preferate din ultimul timp, am de gind sa iau o pauza. De fapt am si luat-o deja, pentru ca nu mai am timp de scris, de gindit ... acum as cumpara timp pentru a invata. Da, am examene si asta imi ocupa mai mult timp decit as fi crezut acum citeva luni cind am aplicat la ID, cu gindul ca va fi mai putina bataie de cap :))
In fine, sper ca sesiunea sa-mi aduca noi inspiratii cu care voi reveni in februarie :D
